În pregătire la editura Art


Viață după viață

Viață după viață

Kate Atkinson

Cu adevărat remarcabilă este abilitatea scriitoarei de a evoca trecutul zbuciumat al Europei secolului XX, de a construi saga unei familii ataşante şi de a ne face să reflectăm la cum istoriile mici, personale, intervin în cursul marii Istorii.

“M-am născut la sfârșitul anului 1951 și am crescut cu senzația că tocmai ratasem cel de-al Doilea Război Mondial, că ceva teribil și nemaipomenit avusese loc iar eu n-aveam să intru în contact cu el niciodată. Uitându-mă în urmă, acest lucru mi se pare de-a dreptul bizar, pentru că pe vreamea aceea n-am observat vreodată ca cei din jurul meu să vorbească despre el. Era aproape de parcă nici nu se întâmplase, fiindcă, deși cei din familia mea trecuseră prin război, foarte rar îl pomeneau.

Abia recent am ajuns să-mi dau seama – și să înțeleg – că după ce s-a încheiat și oamenii au dat piept cu realitatea cumplită a păcii, tot ce-și doreau era să uite – nu doar distrugerea abătută asupra noastră, și și distrugerea mai mare pe care am prăvălit-o deasupra Europei.

Redusesem Germania la o grămadă de moloz și nu eram neaparat mândri de asta, cum nu eram nici de nesfârșitele compromisuri morale pe care războiul le presupune. Oamenii trec mai departe, istoria rămâne.” Kate Atkinson

„Atkinson e o scriitoare excepţională – iar aceasta este cea mai ambiţioasă şi captivantă lucrare a sa de până acum – pentru că scrie cu o delicateţe emoţională şi o înţelegere care transcend caracterul experimental şi ludicul. Viaţă după viaţă ne oferă o eroină a cărei structură fictivă este permanent vizibilă, a cărei condiţie artificială nu poate fi pusă la îndoială; o eroină pe care o simţim totuși dureros şi teribil de reală.“ – The Guardian

 

Viață după viață ne dă acea emoţie specifică momentului când un romancier deja foarte iubit face un salt hotărâtor spre următorul nivel […] Este o carte rară pe care vrei s-o iei de la capăt, în spiritul Ursulei, de îndată ce ai terminat-o.“ – The Times

Familia mea și alte animale

Familia mea și alte animale

Gerald Durrell

Atunci când excentrica familie Durrell nu mai suportă deprimanta climă britanică, face ceea ce orice familie rezonabilă ar face: își vinde casa din Anglia și se mută cu tot cu cățel în însorita insulă grecească Corfu.

Pentru Gerry, în vârstă de zece ani, acesta este începutul unei perioade magice și pline de aventuri. Întâlnirea dintre fabuloasa menajerie pe care Gerry o aduce în casă și originala lui familie dă naștere unei serii de catastrofe irezistibil de comice: șerpi salvați de insolație care ajung în cadă, cutii de chibrituri pline cu scorpioni mișunând pe masă la micul dejun, două coțofene care devastează casa și se îmbată criță la o petrecere, o cățelușă urâțică în călduri căreia îi iese piciorul din încheietură când ți-e lumea mai dragă și multe altele.

Nici ceilalți membri ai familiei Durrell nu sunt tocmai insipizi: o să vedeți ce se poate întâmpla în fața unor moaște sfinte, cum ieși dintr-o mlaștină la vânătoare de rațe, cum se conduce o barcă rotundă când suferi din amor etc.

“O idilă dintre cele mai delectabile cu putință.” The New Yorker

“O cascadă fermecătoare de zbenguieli amuzante care îți dă un sentiment foarte plăcut că ai fost transportat într-un loc încântător în care grijile sunt interzise și orice este posibil.” The New York Times

“Dacă animalele, păsările și insectele ar putea vorbi, i-ar da lui Durrell unul dintre primele lor Premii Nobel.” The Times Litterary Supplement

Gargară cu gudron

Gargară cu gudron

Jáchym Topol

În Cehoslovacia de după Al Doilea Război Mondial, un orfelinat condus de maici este preluat, la ordinul guvernării comuniste, de câțiva veterani, foști combatanți pe front. Băieții din orfelinat sunt instruiți militar câteva luni înainte de a fi confruntați cu invazia țării de trupele Pactului de la Varșovia. În timp ce populația organizează rezistența, tânărul erou Ilja ajunge înrolat într-o divizie de tanchiști sovietici, a căror misiune este să găsească și apoi să apere un circ socialist model, care să expună beneficiile culturale ale invaziei. Printre girafe moarte, urși puși să danseze, caravane de cămile și amazoane care au luat în stăpânire pădurea, istoria își arată o față nebănuită și stupefiantă.

„Romanul demască deopotrivă naționalismul ceh și îndoctrinarea făcută de maici. Sunt surprinse adevăruri istorice – comandanți cehi cu voința înfrântă de gulagul siberian, ucraineni înspăimântați de foamete, țărani arzând de vii în șoproane. Puțini romancieri cehi au abordat frontal evenimentele din 1968. Topol o face cu o uimitoare ireverență, dar și cu multă compasiune.” – The Independent

„O Tobă de tinichea cehă.” – The Guardian

Simpatizantul

Simpatizantul

Viet Thanh Nguyen

Multipremiatul roman de debut al lui Viet Thanh Nguyen este descoperirea anului. Simpatizantul este – printre multe altele – un roman de spionaj și de război plin de suspansul unui thriller, o satiră politică, o privire istorică lucidă asupra colonizării și revoluției, un imn straniu și impecabil închinat imigrantului, o explorare caustică şi incomodă a identităţii şi a Americii, o meditație asupra vinovăției și trădării.

Naratorul, un dublu agent comunist, un om cu două minţi, jumătate francez, jumătate vietnamez, ajunge în America după căderea Saigonului şi încearcă, aşa cum fac şi ceilalţi refugiaţi vietnamezi, să-şi construiască o nouă viaţă.

În ciuda atrocităților și a numeroaselor situații-limită care împânzesc cartea – asasinate, explozii, dezmembrări, viol în grup, torturi cumplite -, la capătul acestei lecturi vă așteaptă un regal. Simpatizantul este un roman ultraamibțios, profund și inteligent, cu un ritm înnebunitor, personaje excepționale, cu un tip de scriitură flamboaiantă și fraze absolut memorabile care or să vă bântuie și, nu în ultimul rând, o carte de un umor negru ucigător și foarte nuanțat, hrănit dintr-o ironie și o autoironie de cea mai bună calitate.

„Teribil de amuzant, cu o textură verbală foarte provocatoare… Tandru și în același timp pervers, acest roman ne amintește cât de mari pot fi unele cărți.”

The Guardian

 „Romanul este șlefuit până la ultimul cuvânt și cu un umor foarte caustic, însă, prin comparație, clasicele romane anti-război Catch-22 și Abatorul 5 par de un optimism nebun. La finalul lui Catch-22, eroul scapă de armata care încearcă să-l omoare. La finalul Simpatizantului, antieroul este torturat.

Există o trimitere la infama scenă cu ficatul din Complexul lui Portnoy al lui Philip Roth, de data aceasta personajul apelează la un calamar. Dar Apocalypse Now este, de departe, cea mai evidentă aluzie. Simpatizantul este un omagiu elegant adus unuia dintre cei mai mari regizori americani în viață sau probabil un pumn direct în față ori poate ambele la un loc.”

New York Times

 „Simpatizantul este în parte ficţiune istorică, în parte thriller de spionaj, în parte satiră. Percepţia americanilor asupra asiaticilor oferă cele mai delicioase şi acide comentarii din carte. Nguyen ştie despre ce vorbeşte.“

Los Angeles Times

  „Un tur de forţă de o absurditate demnă de Kafka.“  

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s